In sfarsit activitate PNL

Crin Antonescu la Adevarul si EvZ
http://www.adevarul.ro/articole/guvernul-tariceanu-a-sporit-birocratia.html
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/836700/Antonescu-quotLiderul-adevarat-al-Guvernului-este-Basescuquot/

Dinu Patriciu la Adevarul
http://www.adevarul.ro/articole/din-cinci-birocrati-patru-afara.html#adauga-raspuns

"M-ar putea întreba cineva de unde sunt suplinite veniturile în minus la buget. Răspunsul, spunea acolo, ar fi că trebuie diminuat numărul bugetarilor cu 80-85%. Nu asta am spus, ci altceva. Am spus că trebuie diminuat cu această proporţie numărul bugetarilor (la nivel local şi central) care se ocupă de administrarea bugetului. Numărul lor este enorm. Din peste un milion şi jumătate de angajaţi bugetari, mai mult de 50%, direct sau indirect, se ocupă de colectarea şi cheltuirea bugetului. Ei nu fac altceva decât să strângă, să distribuie, să prelucreze, să analizeze, să controleze date, să inventeze proceduri şi reglementări de cele mai multe ori absolut inutile. Numărul lor real e cu multă îndemânare ascuns în cheltuielile bugetare. Salariul mediu al acestor oameni este de circa 600 euro/lună/cap de om, dar cheltuielile totale prilejuite de existenţa lor sunt de peste 1.000 de euro, adică un total de 8,5 miliarde de euro anual. Raportând la PIB, asta înseamnă peste 5%. Iar reducerea ar însemna cam 600 de kilometri de autostradă sau vreo 63.000 de apartamente. Pe an!
Că este posibilă o reducere de 4/5 din numărul lor, sunt absolut convins. Experienţa m-a învăţat - şi, slavă Domnului, am restructurat câteva întreprinderi în viaţa mea - că 5/1 este raportul între numărul birocraţilor din sistemele de administrare generală a societăţilor foste de stat şi cei cu adevărat necesari atunci când sistemele de operare, raportare şi control sunt raţional construite."

My Comment on last:D
1. Corporatia (ca si companie comerciala in sensul anglo-saxon) si corporatismul sunt doua chestii diferite - http://en.wikipedia.org/wiki/Corporatism
2. Utilizarea de catre DP a sintagmei "statul nu este decat o corporatie" este nefericita dpdv academic. Daca inlocuim cu "organizatie" insa argumentul pare corect; orice stat este SI o organizatie imensa, iar companiile comerciale au preluat din secolul 20 stafeta inovatiei organizationale de la birocratiile statale si fortele armate. Orice organizatie trebuie sa aiba o misiune explicita si sa fie continuu optimizata pentru a-si maximiza rezultatele / atingerea obiectivelor in cel mai eficient mod posibil - adica minimizarea costurilor.
3. Orice organizatie umana, in particular de tip birocratic, are insa defecte si vulnerabilitati. De exemplu "misiunea ascunsa" a membrilor organizatiei, respectiv supravietuirea/cresterea organizatiei si cresterea puterii/statusului social a indivizilor, misiune care se poate opune intereselor stakeholderilor (Mini-referinte - Max Weber, Robert Michels, Principal-Agent Theory). Companiile comerciale sunt avantajate aici, atat pentru ca profitul este un rezultat mult mai clar si usor de masurat decat o misiune publica, cat si pentru ca investitorii sunt mai atenti, mai activi si mai puternici decat cetatenii fata de stat. Acesta este unul din argumentele liberale de baza pentru statul minimal, respectiv inevitabilitatea tentatiei de abuz de misiune si ineficienta a birocratiilor de stat.
4. Solutia tehnica propusa de DP poate fi detaliata ca si "implementarea metodelor de organizare a muncii, planificare si control, management al performantei etc" ale corporatiilor care au depasit deja ca si dimensiuni si complexitate administratia romana, deziderate incluse si in obiectivele declarate de reforma ale administratiei publice din Romania.
5. Implementarea acestei solutii este foarte dificila datorita sistemului politic si a culturii politice din Romania. In primul rand pentru ca cetatenii s-au obisnuit cu ideea ca nu au nici un fel de putere si drepturi fata de stat (si pentru mine cel mai eficient mod de a trata cu statul este sa te ascunzi cat mai bine). In al doilea rand, nici un guvern post-decembrist nu a reusit cu adevarat sa imblanzeasca imensul dinozaur administrativ mostenit. Aparatul administrativ al tarii este autonom/independent, si marea majoritate a politicienilor s-au resemnat cu gandul ca functiile politice de deasupra administratiei sunt simple sinecuri, in care eventual poti sa mai faci si niste smenuri, cu cooptarea si bunavointa subordonatilor "eterni". Sunt locuri in care aceasta realitate este incredibil de puternica si vizibila, de exemple Ministerul Afacerilor Externe.
6. Una din realizarile guvernului Tariceanu, amputata acum de Boc, este Secretariatul General al Guvernului (upgraded post-Nastase), in care s-a incercat formarea unui punct extern de presiune pentru reforma administratiei centrale, cu oameni tineri, inteligenti si din afara sistemului. O directie buna in care s-au facut pasi concreti, acum stersi cu buretele "epurarii" administrative.

Numiri diverse

Chestorul de poliţie Virgil Ardelean, supranumit "Vulpea", a revenit la conducerea Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţiei Internă (DGIPI) din Ministerul Administraţiei şi Internelor, el înlocuindu-l pe fostul şef al instituţiei, Petru Albu, a anunţat ministrul Gabriel Oprea.
Mininistrul economiei, Adriean Videanu, l-a numit în urmă cu câteva zile în postul de consilier personal pe gorjeanul Marcel Hoară, fostul director interimar al Agenţiei de Dezvoltare a Zonelor Miniere. Surse apropiate spun că şi Ionel Manţog, fostul preşedinte al PD-L Gorj, urmează să fie numit într-o funcţie similară.
Ionel Manţog a fost trimis în faţa instanţei de judecată de către DNA pentru fapte asimilate celor de corupţie. Acesta a fost găsit vinovat de procurorii anticorupţie pentru că s-ar fi folosit de informaţii considerate clasificate pentru a cumpăra de la mai mulţi localnici din zonele care urmau să fie strămutate ca urmare lucrărilor miniere terenuri şi case. În locul acestora, lui Manţog i s-a construit o vilă de lux în cartierul Primăverii din Târgu Jiu.
Şi Marcel Hoară este un personaj destul de controversat, fiind cunoscut ca un apropiat al lui Manţog. Despre acesta s-a relatat în presă că, în perioada în care era director intreimar al Agenţiei Zonelor Miniere, şi-ar fi şters o sancţiune administrativă din dosar şi şi-a falsificat fişa postului pentru a putea participa la concursul de numire pe post. Au fost organizate şapte concursuri, dar au fost anulate pentru că Hoară nu îndeplinea toate condiţiile.

Lube the poor thing first pls

"Comisia prezidenţială pentru analiza regimului constituţional îşi prezintă raportul în 14 ianuarie, la Palatul Cotroceni, în prezenţa şefului statului. Comisia a fost înfiinţată la mijlocul lunii mai 2008 cu scopul de a redacta un document care să identifice limitele politice şi constituţionale ale regimului de guvernare şi să sugereze cadrul dezbaterii privind revizuirea Constituţiei şi reorganizarea instituţională a statului, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale. Comisia este condusă de profesorul Ioan Stanomir. Stanomir este profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti."

C: Chiar daca domnisoara in cauza nu mai e minora de ceva vreme, si nici chiar domnisoara pe bune, sper inca sa nu se incadreze tot la viol. Vorba lu' Zmeus de ieri la CSM, "ce lege doamna, eu lucrez cu Constitutia". Incepe sa sune a grup lol. Cadrul dezbaterii a fost deja bine delimitat, se cheama "majoritate confortabila" (adica nu doar in grup, ci si oral si in public).

Nutziiiii!!!!

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/834807/Elena-Udrea-spaima-teroristilor/

„Unsă“ ministru al turismului, Elena Udrea a fost aşezată, prin semnătura premierului Emil Boc, la butoanele unui minicomandament de informaţii clasificate.
La înfiinţare, noul Minister al Turismului a primit, prin hotărâre de guvern, trei atribuţii de prim rang. Prima este protecţia informaţiilor clasificate, pentru care s-a înfiinţat şi un serviciu special, subordonat direct Elenei Udrea. A doua - prevenirea şi combaterea terorismului, sub umbrela căreia la Ministerul Turismului pot ajunge date cu grad maxim de securitate. „Să-i spună atunci Ministerul Informaţiilor şi Turismului sau Ministerul Securităţii Turismului“, a rezumat fostul ministru de resort al PSD, Dan Matei Agathon.
În fine, dacă în hotărârea de înfiinţare a Ministerului Economiei din aceeaşi zi acesta „are dreptul să solicite“ informaţii celorlalte autorităţi publice, HG 1719/30.12.2008 stipulează că Turismul „solicită“, iar instituţiile publice, inclusiv serviciile secrete sau societăţile comerciale la care statul este acţionar, „au obligaţia de a furniza datele solicitate“.

C: D-na Nutii, spaima Constitutii, e buna. La multe. Adica are rang de ministru, deci sta la masa mare. Are un minister creat din nimic, cu aparat de la zero, fara probleme si responsabilitati, si cu un buget de smenuri nesemnificativ fatza de cele ale coledzilor. Se pare ca se cam plictisea in aceste conditii triste, pe buna dreptate, ca si restul de proaspeti angajati din aparatul noului minister, alesi pe spranceana, ale caror fise de post vor fi in curand clasificate. Secretariatul General al Guvernului, numit si "ochii, urechile si pumnul de fier al primului ministru" in vremuri mai vechi, este deja al menajerei lui Nuti, imprumutata un pic la Cotroceni inainte, ca acolo erau prea multe obiecte de curatat si lustruit. Pe scurt, aparatul de turism si de stat, bine infipt in miezul palatului Victoria, va transporta harnic cafea, barfe vitale si documente secrete de la SGG la Nuti si inapoi la pleava. Cum care documente secrete, alea care ajung la primar sa le semneze dupa obicei, si ale caror curieri au nevoie de protectie anti-tero. Ca doar Al-Qaida stie cel mai bine unde sa loveasca la organele vitale si siliconate ale natiunii.

Marsavii noi de la marlani vechi

Evenimentul Zilei, Calendarul crizei economice în 2009, Sorin Iordache, Duminică, 04 Ianuarie 2009

Valul care a măturat banii din buzunarele a jumătate din populaţia globului se va resimţi puternic şi în România, în câteva săptămâni. Creditorii ne bat deja la uşă, pentru că avem de rambursat peste 40 de miliarde de euro la începutul acestui an, potrivit analiştilor financiari.
Inflaţia şi impozitele vor creşte
Miliardele de euro pe care trebuie să le dăm acum provin mai ales din credite de refinanţare. „La aceste 40 de miliarde de euro trebuie să spunem sincer că mai avem şi un deficit de 14% din PIB! Va fi chiar mult mai grav decât se vede în aceste zile. Vom avea o primăvară tristă. Şi nu situaţia internaţională este de vină! Plătim propria noastră greşeală“, atrage atenţia analistul economic Ilie Şerbănescu. El îi arată cu degetul pe vinovaţi.
„Fostul guvern, în general, şi Tăriceanu cu Vosganian - în special! Încă de la început li s-a atras atenţia că această creştere economică din ultimii zece ani, deşi reală, este nesănătoasă pentru că s-a bazat doar pe consumul din import. De aceea, după acest deceniu de „creştere“, nu ne-am ales cu nimic, ci doar cu datorii enorme“, explică Şerbănescu. El spune că populaţia va simţi în curând pe propria-i piele aceste greşeli de guvernare. „Este clar, leul va scădea din ce în ce mai mult faţă de euro. Este de aşteptat o creştere nu doar a inflaţiei, ci şi a impozitelor. Şi aceste trei nenorociri îl vor sufoca încet dar sigur pe omul de rând, nu pe cel cu Ferrari. Guvernul actual nu are prea multe portiţe de scăpare; doar să se împrumute din nou la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Dar această instituţie nu ne va credita decât cu bine-cunoscutele condiţii, cu care a făcut-o şi altă dată: creşterea impozitelor şi îngheţarea salariilor. Şi vom accepta, pentru că avem nevoie de FMI ca de aer!“, avertizează analistul financiar.
„Vom avea o primăvară tristă“
Datoriile pe care România le are de achitat în săptămânile ce urmează nu pot fi acoperite complet decât prin contractarea altor credite.
„Ne putem baza pe vreo 5-6 miliarde de euro de la românii care muncesc afară, mai putem primi tot cam atâtea din investiţii străine. Dar este greu de crezut că FMI ne va împrumuta cu mai mult de 20 de miliarde. Restul le vom obţine tot sub formă de împrumuturi de la alţi creditori care, văzând că FMI ne ajută, vor avea încredere şi ne vor împrumuta diferenţa de până la 40 de miliarde“, explică Ilie Şerbănescu.
„Loviturile la buzunarul românului vor veni întâi şi întâi din explozia preţurilor la raft ale produselor, nu mai departe de sfârşitul acestei ierni. În lunile care vor urma, va creşte preţul energiei. Şi la vară, mulţi români nu vor mai avea parte de vacanţele pe care le făceau în anii anteriori. Dar, până la sezonul estival, este clar că vom avea o primăvară tristă“, este pesimist analistul financiar, care a atras atenţia asupra acestor pericole încă de acum cinci ani.

Bugetul 2009 pe servetel

Cotidianul - 07.01.2009
"Bugetul refăcut pe 2009 va fi calculat pe baza unui curs de schimb de 4 lei pentru un euro, după ce Comisia Naţională de Prognoză şi-a revizuit estimările macroeconomice pentru anul curent."
Potrivit unui comunicat dat ieri de Ministerul Finanţelor, bugetul noului guvern se bazează pe un salariu mediu brut de 1.702 lei anul acesta. Salariul mediu brut utilizat de Ministerul Finanţelor în fundamentarea bugetului asigură­ri­lor sociale pe 2008 a fost de 1.550 de lei. Bugetul pe 2009 făcut de fostul guvern se baza pe un PIB de 578,5 miliarde de lei.
Bugetul actualului guvern se va axa pe o valoare nominală a PIB de 588,1 miliarde de lei (147 de miliarde de euro). „Revizuim în creştere şi valoarea Produsului Intern Brut, pentru că PIB pe 2008 a fost ceva mai mare decât ne aşteptam, şi atunci şi baza de la care creşte economia în 2009 este mai mare“, ne-a spus Ghizdeanu. Alte ipoteze pe care este fundamentat bugetul sunt o creştere economică de 3,5%, o inflaţie medie de 5,3% şi un deficit al bugetului consolidat de 1,7-2% din PIB. Lista de venituri şi cheltuieli ale sta­tului a fost deja reproiectată şi pusă în acord cu noile condiţii macroeconomice, cu programul de guvernare şi cu luarea în calcul a efectelor crizei asu­pra economiei. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a „auditat“ toate aceste cifre cu ajutorul Băncii Naţio­nale, unde a avut marţi o discuţie cu guvernatorul Mugur Isărescu.

Ministrul de Finante mai spunea ca ar putea modifica in urcare tinta de deficit bugetar pe 2009 de 1,7% din PIB, daca deficitul din 2008 se va adanci peste asteptari, ca urmare a scaderii drastice a incasarilor din lunile noiembrie si decembrie ale anului trecut.

Comments:
1. Bugetul pe 2009 era depus spre aprobare in Parlament de ceva vreme, dar tuturor li se pare perfect normal sa fie facut de la zero again.
2. Cursul de schimb este deja la 4+, si va urca in continuare atat timp cat guvernul nu va face nimic pentru a reduce deficitul comercial. De ce? Pentru ca este o corectie normala, care ar putea fi prevenita prin politici monetare ale BNR daca ar exista garantia unei interventii adecvate a guvernului. As such, cat e Isarescu on it, cursul va continua sa urce si consumul va incepe sa scada pana la echilibrare (wishful thinking).
3. Cresterea prognozata a salariului mediu brut si revizuirea valorii PIB-ului si a ratei de crestere - iar par foarte optimiste, mai degraba un plan decat o prognoza.

Revista interesata a presei

Cotidianul

Ilie Sârbu: „Eu şi Băsescu am crezut şi am lucrat doi ani pentru alianţa PSD-PDL“
07 Ian 2009 Mihaela Radu
Ilie Sârbu, actual ministru al Agriculturii, vicepreşedinte PSD şi un apropiat al Grupului de la Cluj, face o dezvăluire surprinzătoare despre cât de vechi sunt negocierile pentru formarea actualei coaliţii.

Cum vă simţiţi din nou la Minister şi mai ales în noua formulă guvernamentală?

Mă înţeleg foarte bine cu noii colegi, mai ales cu premierul Emil Boc care este neaşteptat de deschis. Adevărul este că mulţi nu au crezut în această Alianţă, dar eu sunt unul dintre cei care au crezut şi au lucrat pentru crearea ei. Am tot spus că de doi ani se lucrează la ea şi eram mirat când, în emisiunile televizate la care participam şi spuneam despre aceste discuţii, ceilalţi poli­ticieni negau. La un moment dat am renunţat să mai vorbesc despre acest lucru. În Alianţă au crezut şi alţii, iar preşedintele Băsescu a fost unul dintre susţinătorii ei.Am colaborat bine cu dânsul când am fost preşedintele Senatului. Adevărul este că pe unii dintre partenerii noştri îi cunoşteam bine, deşi nu am afaceri cu nimeni, cu unii precum dl Berceanu am colaborat în Par­lament, cu dl Blaga am mai discutat ca ar­delenii, dar pe domnul Boc nu îl ştiam deloc, decât de la televizor. Acum sunt plăcut surprins de cum gândeşte şi acţionează. Dacă nici această Alianţă nu rezistă, oamenii chiar nu mai au de ce să creadă în politică. În contextul economic actual, este o şansă pentru noi să dovedim că se poate, iar dacă nu merge, poate unii oameni politici chiar nu-şi mai au rostul.