A rose by any other name, might still smell of dirty deeds

Topic: DGIPI (doi s'un sfert)
Backgrounder:
Speculatii strong - DGIPI s-a format ca refugiu al cadrelor secu din Bucuresti si s-a ascuns in MI, departe de ochiul viitorilor aliati din NATO care s-au focusat pe SRI ca principalul serviciu secret intern al tarii. Probabil buget discret, pentru ca cadrele aveau in primul rand nevoie de protectia unei legitimatii si de acces la resursele statului. Iar echipamentele se pot finanta si din alte surse, drept de import si utilizare sa ai. Miza controlului pare mare, si poate este, desi eu ma cam indoiesc ca prin controlul serviciului se controleaza si cadrele... maybe the perks are worth at least as much tho.
Speculatii weak - Baietii de Bucuresti cu business capitalist (Popoviciu, Dimofte, Burci etc), finantatori la Dinamo lol. Also, din vremurile stravechi ale terasei Anda, ochiul si urechile asupra oamenilor care conteaza in Bucuresti, ca principala ocupatie a cadrelor.
Episoade recente: PSD-u si-a vandut pielea in ideea ca si-o va proteja, respectiv dealurile "bani contra protectie" pentru MI si MJ. Si din piele au iesit incet incet cartitele care au transformat dealu intr-o mare tzeapa. Vorba aia, trying to outfox the fox lol. La MI Oprea l-a numit pe Ardelean, ooops, scandal, tactical retreat. Faza doi, episodul Popovici, seful de 7 zile numit de PSD si ajuns rapid in arest la DNA.

Rezultat: Bine bah, pastrati-va serviciu da ouale raman la mine sa le pun in alt cos. Adica:

EvZ, 30 martie 2009, Florin Ciornei
Serviciul secret al Ministerului de Interne - DGIPI - nu va fi desfiinţat nici măcar după ultimul scandal în care a fost implicat, în centrul căruia se află şeful instituţiei, Cornel Şerban. Acesta este acuzat de DNA de trafic de influenţă în favoarea omului de afaceri Puiu Popoviciu, pe care ar fi încercat să-l ajute să scape de un dosar. Necesitatea păstrării acestui serviciu de informaţii a fost subliniată chiar de preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului a declarat sâmbătă, la Buşteni, că DGIPI este o instituţie „îmbâcsită”, care trebuie reformată, dar nu desfiinţată. „«Doi ş’un sfert» este o instituţie nereformată, îmbâcsită, care trebuie curăţată, dar nu desfiinţată. Este nevoie ca personalul din Ministerul de Interne să fie supravegheat. Şi să îşi facă treaba ei, nu jocuri politice şi trafic de influenţă”, a argumentat preşedintele.Defiin ţarea DGIPI nu este considerată o soluţie nici la nivelul conducerii MAI, deşi iniţial a existat o propunere ca acest serviciu să fie comasat cu Direcţia Generală Anticorupţie.

În lupta pentru controlul DGIPI au căzut doi miniştri de interne. Primul a fost Gabriel Oprea, cel care l-a promovat pe Cornel Şerban în poziţia de numărul 2 în DGIPI. Totodată, Oprea l-a readus pe Virgil Ardelean „Vulpea” la conducerea DGIPI. Această numire a provocat nemul ţumirea grupării Hrebenciuc- Vanghelie, care încerca să-şi numească propriul om, mai precis pe Ionel Georgescu. După decapitarea lui Oprea, următorul ministru, Liviu Dragnea, a încercat să-l numească pe Georgescu. Refuzat de Emil Boc, Dragnea a demisionat pentru a evita decapitarea pe care gruparea Hrebenciuc-Vanghelie i-o pregătea deja. Noul ministru, Dan Nica, a evitat numirea lui Ionel Georgescu, promovându-l pe Cornel Şerban de la adjunct la director plin al DGIPI. La câteva zile şi acesta şi-a pierdut postul, DNA dezvăluind implicarea în dosarul Popoviciu.

Retorici perverse (clatite cu ciocolax)

Sorin Ioniţă, EvZ
...
Nu contează că asemenea chiftele de opinie apar pe canale de nişă: ele sunt lansate special cu scopul de a fi preluate de kommentariatul oficial sub formă de citări, nu-i aşa, imparţiale, pentru a fi apoi respinse şmechereşte, din vârful buzelor, cu ocheade complice către public: noi, românii, am văzut multe la viaţa noastră, şi chiar dacă lucrurile n-or sta aşa de data asta, e bine să fim vigilenţi, că nu se ştie niciodată…

Habar n-am ce ramificaţii subterane o avea afacerea Popoviciu-DGIPI. Tocmai de aceea, gândind naiv şi neromâneşte, sunt dispus ca, până la proba contrarie, să iau de bun ce văd, fără dedesubturi. Anume că se ridică în fine capacul de pe o gigantică afacere cu terenuri în Băneasa, caz ilustrativ pentru modul cum cioflingari de la marginea societăţii, dar cu conexiuni tari la centrul ei, au ajuns miliardari în ultimele decenii; că generali de poliţie postrevoluţionari fac trafic de influenţă exact ca ăi bătrâni; şi că există o şansă ca acest caz încâlcit să ajungă în justiţie. Nu avem garanţii că se va face lumină, că se vor găsi vinovaţii, că procurorii lucrează bine - ci doar o şansă, care se poate materializa sau nu. Dar e bine că lucrurile se dau pe faţă şi încep să mişte.

Însă nu asta este interpretarea canonică ce ni se serveşte. Diverşi domni Catastrofoiu argumentează, în esenţă, că atunci când se stă, e rău, dar când se face ceva, e jale. Dl Catastrofescu, instituţie naţională, zice că anticorupţia oricum nu mai contează ca temă de campanie: cui îi mai pasă că acum şapte ani s-au dat ţepe cu sute de hectare pe spinarea statului? Cetăţeanul e ocupat cu criza. Aşa că degeaba Băsescu îl pune pe Morar să îşi arate muşchii, lumea s-a plictisit. Subtextul fiind, desigur, că Băsescu e la butoane şi controlează dosarul, lovind într-un om de afaceri cu lipeli prin partide, deci prin ricoşeu în Geoană, Tăriceanu, Videanu, Berceanu - hopa, staţi un pic, dar ăştia doi nu sunt din PDL? Nu contează, vrea să scape de ei - Băsescu-primarul – păi, cum adică, îşi dă singur în cap? Ei da, vedeţi ce pervers e individul.

Cu anticorupţia, când nu mişcă nimic, e nasol, grangurii sunt desupra legii şi avem disoluţia autorităţii. Când se încearcă ceva, e tragedie: dacă pică în plasă oameni dintr-un singur partid, e vendetă politică, deci disoluţia autorităţii; dacă pică de la mai multe, este semn că ţara e în rahat, nu te mai poţi baza pe nimeni, deci asistăm la disoluţia autorităţii. De când autoritatea asta se tot dizolvă, România a intrat în NATO şi UE, n-a cedat Transilvania ungurilor, Serbia nu ne-a declarat război după ce a fost bombardată de Occident cu concursul nostru etc. - dar de când a face constant predicţii care se infirmă tulbură pe cineva?

Nu e vorba că n-am avea o ţară coruptă, în care justiţia merge precum căruţa cu roţi pătrate, sau că partidele româneşti n-ar avea toate găşti de indivizi venali în rândurile lor - suntem toţi de acord cu acest diagnostic. Interesant în discursul domnilor Catastrofoiu este că ei şterg graniţa dintre descriptiv şi normativ, adică dintre prezentarea a ce este şi pledoaria pentru ce ar trebui să fie, ferindu-se să distingă între corupţi şi cei care se luptă cu corupţii, sau măcar încearcă s-o facă. Retorica aceasta, a reiterării apocaliptice a unor vicii reale, pentru a le împrăştia la grămadă asupra tuturor, constituie o pledoarie subtilă pentru ideea că nimeni nu poate schimba niciodată nimic, toţi sunt la fel, deci vedeţi şi voi, oameni buni, cum vă descurcaţi.

Sau nici măcar atât de subtilă: dl Catastrofel, un alt maestru al monologului avântat, opina deunăzi, în direct, că dacă la noi lucrurile merg în stilul cunoscut, e normal ca omul de rând să se adapteze la sistemul şpăgii şi influenţei, lăsând să se înţeleagă faptul că, în context, această strategie e demnă de laudă. Pentru publicul român, mă tem că asta este exact maneaua jurnalistică de succes: abia aştepta el să-i spună cineva că toţi e hoţi şi ne fură, numai noi - săraci şi cinstiţi, iar când furăm şi noi, o facem de nevoie, ca să dăm o pâine la copilaşi sau ca să arătăm că nu suntem mai proşti ca duşmanii.
...

C: Chiar daca articolul are ca tinta a anumita parte a neurotica a presei, in general anti-Basescu, sunt intr-un complet acord cu idea. Acest tip de discurs al teoriei conspiratiei si mafiei de serviciu, aplicat fara discriminare, fapte sau argumente, este complet iresponsabil indiferent de valoarea politica tactica. In toata societatea romaneasca indivizii trebuie "responsabilizati" pe baza "fisei postului" si rezultatelor obtinute conform cu aceasta, fie ca este vorba de "cei ce ne conduc", "noi cu noi" sau "eu cu mine". Efectul catastrofic al unei asemenea abordari, excelent subliniat de autor, este de-moralizarea continua a unei societati oricum deja extraordinar de anomica.

Liste PE - Extrase din presa

PDL (EvZ)

Cu o listă deschisă de Theodor Stolojan, Monica Macovei, Cristian Preda şi Traian Ungureanu, PDL trimite în Parlamentul European o pleiadă de protejaţi ai greilor din partid. Foşti subordonaţi ai celor mai puternici lideri din judeţe sau oameni de afaceri loiali filialelor din ţară au primit, ieri, girul în Colegiul Director să ajungă la Bruxelles, remorcaţi electoral de cuplul Stolojan-Macovei.

Între cei plasaţi pe locuri considerate eligibile se numără Iosif Matula - europarlamentarul care a preluat-o ca stagiar pe Elena Băsescu, Marian Jean Mari nescu - preşedintele executiv al PDL Dolj, care l-a propulsat pe „Dom’ Costel” Iancu, dar şi creatoarea de modă Irina Schrotter, titulara unei condamnări penale cu suspendare pentru trafic de influenţă. „Este o formulă profesionistă, care răspunde intereselor României şi intereselor partidului”, a garantat liderul PDL, Emil Boc.

După o primă discuţie între baronii din judeţe, duminică seara, şi o alta ieridimineaţă, în Colegiul Director al PDL a intrat o listă cu doar două mutări de ultimă oră. Prima a fost plasarea fostului şef al ANAF, Sebastian Bodu, pe locul al 7-lea, din partea organizaţiei Bucureşti, ca urmare a susţinerii ministrului Adriean Videanu.

Ca să mai stea cinci ani la Bruxelles, Bodu a fost luat în braţe de filiala sector 3 şi de Liviu Negoiţă, cu toate că organizaţia sector 5 din care provenea îl propusese ca variantă de rezervă, având în spate un sigur vot. Tot după o negociere de ultimă oră a ajuns pe locul 12 şi Dragoş David, protejatul primarului de la Braşov, George Scripcaru. David a sărit de pe locul 22 pe 12, după ce primarul din Alba-Iulia, Mircea Hava, i-a cedat lui Scripcaru poziţia obţinută cu o seară înainte pentru filiala sa.

Pentru ca lista să fie aprobată fără prea multe comentarii, chiar dacă liderii filialelor din Transilvania au fost nemulţumiţi de presiunile celor din Moldova, numele au fost supuse la vot „la pachet”. Primii validaţi au fost Stolojan, Macovei, Preda şi Ungureanu, asumaţi, ca susţinere, de conducerea partidului. În valul doi au intrat aşa-zişii candidaţi ai celor opt regiuni de dezvoltare, în cazul Neamţului, luându- se în calcul, prin excepţie, şi „performanţa judeţului”. Din această ecuaţie, apropiaţii lui Stolojan, Daniel Funeriu şi Andreea Vass, au ajuns pe locurile 17 şi 24, iar europarlamentarul Maria Petre a prins doar locul al 30-lea.

PNL (EvZ)

După ce a fost şters de pe eurolista PNL, Adrian Cioroianu l-a atacat dur ieri pe Crin Antonescu care ar fi promovat ”soţii, viitoare soţii sau oameni care l-au susţinut”.
Vizată de aceste declaraţii a fost Adina Vălean – locul 2 pe lista pentru PE - care a recunoscut public, ieri, că are o relaţie cu liderul PNL. Ea s-a apărat însă, susţinând că are o activitate „extrem de apreciată” ca eurodeputat.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat ieri că Adrian Cioroianu nu a fost mulţumit de locul 8 şi nu se mai regăseşte pe lista aprobată de Comitetul Executiv Naţional. “Dacă taxăm nepotismul altor partide, nu e tocmai corect să punem pe liste soţii, viitoare soţii sau oameni care l-au susţinut pe Crin Antonescu”, a reacţionat dur Cioroianu, într-o declaraţie acordată postului Antena 3, făcând aluzie la relaţia apropiată dintre Crin Antonescu şi Adina Vălean. După această ieşire la rampă, Adina Vălean a declarat revistei Q-Magazine că are o relaţie sentimentală cu Antonescu.

„Da, am o relaţie sentimentală cu Crin. Suntem doi oameni liberi care se iubesc, nu văd care ar fi problema”, a spus Vălean, caracterizând drept “mizerii” insinuările potrivit cărora ar fi pe listă datorită acestei relaţii . „Spun ca este o mizerie pentru că în partid se ştie bine că eu am avut şi am o activitate extrem de apreciată în Parlamentul European, m-am aflat în fruntea liberalilor români din PE, am contacte la cel mai înalt nivel cu oficialii europeni, am avut iniţiative şi luări de poziţie care au fost foarte bine primite”, a declarat Vălean, potrivit Q-Magazine.

Un alt personaj cu notorietate rămas în afara listelor PNL este europarlamentarul Daniel Dăianu, despre care Crin Antonescu susţine că PNL îl va nominaliza pentru Consiliul de Administraţie al BNR. Daniel Dăianu ar putea obţine chiar un post de viceguvernator. Comitetul Executiv Naţional al PNL a aprobat , ieri, cu 44 de voturi pentru şi 21 contra, lista partidului pentru Parlamentul European. Pe primele şase locuri, considerate eligibile, se află în ordine Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi şi Ben-Oni Ardelean.

Acord FMI

"Cum credeti ca va influenta economia Romaniei facilitatea de aprox. 20 mld de EURO luata de catre statul Roman de la forurile europene si FMI? Cine va fi beneficiarul principal al acestui imprumut? Credeti ca era necesar acest imprumut ?"

Conform declaratiilor publice pana la acest moment principalele destinatii ale imprumutului sunt BNR (13 mld "linie de credit" FMI) si bugetul de stat, capitolul investitii (aprox. 5 mld), restul fiind facilitati pentru sectorul bancar.

Ipotezele pe care le-am intalnit pana acum si la care subscriu ar fi urmatoarele:
1. Obiectivele BNR, urmarite consistent in ultimul an, sunt a) echilibrarea balantei comerciale deficitare, considerand ca pana acum deficitul era acoperit de intrari de capital nu foarte sigure (in lipsa unor politicilor guvernamentale in acest sens singura optiune a fost permiterea de catre BNR a devalorizarii leului) b) normalizarea fluctuatiilor de curs si c) atingerea pe cat posibil a tintelor de inflatie si curs asumate (considerand cresterea preturilor importurilor vs. scaderea consumului si reducerea activitatii economice). Din aceasta perspectiva, banii FMI ofera in primul rand o asigurare si o aparare impotriva atacurilor speculative pe leu si posibilitatea de corectie a unor miscari de capital "subite" (de genul "repatrierii" banilor bancilor austriece din Ro).

2. Obiectivele FMI sunt cele de misiune, definite demult, respectiv evitarea unui "razboi al devalorizarilor" si a protectionismului, ca raspunsuri posibile ale statelor fata de recesiune si propriile dezechilibre macro. Un oficial FMI a declarat ca se asteapta ca Romania sa urmareasca si sa atinga tintele asumate anterior pentru inflatie (5.x%) si curs.

3. The juicy part: Obiectivul lui Zeus este evitarea cu orice pret a scaderii nivelului de trai pana la alegeri. Asta inseamna in primul rand un leu puternic (prin aruncatu cu bani in cursul de schimb), respectiv importuri multe si ieftine, si repornirea creditului de consum (prin aruncatu cu bani in banci in speranta ca acestea ii vor da mai departe). Din nefericire pentru el in ambele cazuri depinde de Isarescu, asa ca razboiul d'abia acum incepe, pentru ca miza nu este obtinerea imprumutului ci utilizarea banilor.

4. Ce se va intampla cu 'bugetul' de investitii e mai greu de comentat. Probabil ca banii din imprumut vor fi folositi pentru obligatiile de co-finantare re fonduri europene, astfel incat banii romanesti sa fie disponibil pentru licitatii romanesti cu adresa si finantare electorala:D.

Consecinte posibile:
1. Banii pentru sustinerea leului fara corectarea dezechilibrelor macro sunt efectiv aruncati, si se vor adauga la datoria publica, care era "prea mica":).
2. Sustinerea leului este benefica in primul rand pentru investitorii straini care au asset-uri in lei, again bancile austriece care ar fi suferit pierderi importante (in balance sheet) pe relatia cu filialele din Romania. Pentru cetateni inseamna in primul rand sustinerea consumului in conditiile scaderii activitatii economice, un fel de credit cu buletinu pentru toata tara.
3. Castigarea de catre Basescu a unui eventual razboi cu BNR ar putea insemna si adaugarea institutiei la portofoliul de feude ale imparatului.
4. Re relansarea creditarii prin a) protejarea balance-sheet-urilor bancilor, b) evitarea 'individual defaults' pe credite in valuta datorita deprecierii leului, c) reducerea RMO si d) cash-gifts, e mai greu de spus. In State si UE se arunca trenuri de bani in banci fara sa se vada vreun efect la creditare, asa ca... mai asteptam:).

BNR@work

Guvernatorul BNR a prezentat un calendar al accesării banilor din împrumutul extern, apreciind că România ar putea rămâne şi în acest an pe zona de creştere economică pozitivă.

În urma acordului de împrumut cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, România va trage în acest an 11,8 miliarde de euro, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Anul viitor vor intra în ţară 7,1 miliarde de euro, iar în 2010 1,05 miliarde, a spus Isărescu, menţionând că acesta este un potenţial la nivel de angajamente şi nu include investiţiile BERD. "Iniţial, acest program era gândit pe un an, 8,5 miliarde de la FMI, 2,5 miliarde de la CE şi 500 de milioane de la Banca Mondială. Sumele de la BERD le aproximăm că ar putea fi de 0,3 miliarde de euro.

În total, 11,8 miliarde pentru 2009. Astfel, estimările făcute pentru acest an privind golul de finanţare se adeveresc, inclusiv cele de la experţii noştri", a mai spus Isărescu.

****
Cursul de schimb este la un nivel sustenabil, mai ales pentru perioada actuală, ţinând cont şi de corecţia deficitului de cont curent, "mai rapidă decât ne aşteptam", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu."Nu este nevoie de deprecieri suplimentare. Cursul de schimb se află la un nivel sustenabil pentru perioada actuală", a răspuns guvernatorul, întrebat care va fi evoluţia cursului de schimb după încheierea acordului cu FMI.Leul s-a apreciat şi joi în raport cu euro, pentru a patra şedinţă consecutivă, iar Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,2723 lei/euro, cu 1,15 bani sub paritatea de miercuri, investitorii fiind în continuare influenţaţi de acordul României cu FMI.Chiar şi analiştii extern exclud o depreciere de substanţă a monedei, dat fiind făptul că FMI a arătat că este de acord cu politica BNR.

Citi estimează că rata de schimb leu/euro se va menţine în intervalul 4,2-4,3 lei/euro pentru tot restul anului, economiştii anticipând continuarea politicii BNR de intervenţie pe piaţa valutară pentru reducerea volatilităţii excesive.

****
Rezervele minime vor fi reduse treptat, şi nu prin scăderea procentului, ci prin scoaterea din baza de calcul a acestora a împrumuturilor pe termen lung.

Banca Naţională a României va reduce treptat, "extrem de gradual", rezervele minime obligatorii (RMO) şi ar putea exclude din baza de calcul a acestora finanţările pe termen îndelungat, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.Guvernatorul a precizat însă că în nici un caz RMO la valută nu vor fi reduse de la 40 la 20%, întrucât nici economia nu poate să-i absoarbă, această operaţiune urmând să fie efectuată "extrem de gradual". Reducerea se va face de fapt printr-o schimbare a modului de calcul al acestor rezerve. "Se va începe o intrare în baze europene a bazei de calcul a RMO.

(...) Este înţelept să excludem din compoziţia bazei de calcul finanţările pe termen îndelungat. Va ajuta creditarea pentru că se va reduce disconfortul băncilor de a avea finanţări pe termen scurt", a adăugat Isărescu.Guvernatorul a precizat că, chiar şi în varianta în care RMO sunt menţinute la 40%, numai prin măsura de excludere a finanţărilor pe termen lung din baza de calcul, suma de 12 miliarde de euro care se află la BNR se poate diminua pentru că se aplică unor pasive mai puţine. Momentan, băncile comerciale sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii la banca centrală reprezentând 40% din depozitele în valută şi la 18% din cele în lei. În momentul în care aveau loc la Bucureşti discuţiile cu FMI, mai mulţi oficiali români au spus că pachetul de finanţare extern va permite băncii centrale să mai disponibilizeze către bănci o parte din sumele constituite în RMO, bani pe care băncile să îi folosească pentru acordarea de credite.

Confuzia rolurilor

Anomia romaneasca in practica, din nou.

Case: discutii pe marginea programului de restructurare la o companie romaneasca; participanti - directori, reprezentantii sindicatului din companie, reprezentantul federatiei sindicale la care este afiliat sindicatul din companie.

Pozitia administratiei: "Facem tot posibilul ca prin programul de restructurare sa ne incadram in tintele de reduceri de cheltuieli salariale cu minimizarea si eventual absenta totala a reducerii de personal."
Grand Jefe de sindicat: "Nu se poate asa, trebuie sa faceti concedieri, nu puteti sa apareti in tabel cu zero"

No further comments.

Ding-ding

Cristian Preda vs. Crin Antonescu, sau perpetuarea atacului primitiv la persoana de catre unul dintre presupusii stalpi ai intelectualitatii romanesti profesionale (ca si competenta si etica declarata). Revin cu comentarii adica.

PDL-fun

sau Corul Ingerilor fatza cu reactziunea

Pe scurt, tzeapa. O mare parte din Corul Ingerilor ar trebui sa-si dea seama ca valoarea lor politica (electorala) tinde spre zero - in sensul in care nu au direct nici voturi si nici resursele pentru a le cumpara, si ca au fost utilizati pentru o simpla asociere de brand. Adica pentru a suplimenta cu ceva legitimitate si credibilitate Titanul (de viitor, Titanic/Tiranic) - catre mase (in sensul consensului corporatist al valorilor - armata, biserica, intelectualii - valori sociale bune in general si despised in particular) sau catre audiente speciale (in primul rand extern). Nu in ultimul rand, vectori de comunicare de "noise", ieftini, dependenti si fara ambitii periculoase. PDL = "Basescu, banii si ardelenii", respectiv "proiectul de modernizare" ambiguu, partinitor si inconsistent VS. "proiectul de acaparare a statului", clasic, testat, natural si organic in politica romaneasca:D.

Citatele:
Cotidianul
„Modul în care a pus problema ne-a deranjat foarte rău. Dacă ai o problemă cu vreun candidat, vii la partid, discutăm şi poate găsim o soluţie, nu ieşi în public şi faci scandal. Oricum, doamna Mungiu nu avea nici o şansă să prindă un loc eligibil pe listă“, au comentat sursele citate. Una dintre condiţiile impuse de Alina Mungiu pentru a participa la alegerile pentru PE (să nu fi profitat sau să profite de pe urma poziţiei publice a lor sau a unui membru al familiei lor) o viza direct pe Elena Băsescu. Ulterior, preşedinta SAR a catalogat candidatura mezinei preşedintelui drept „o glumă“ şi a criticat virulent intenţia acesteia de a candida. În replică, şeful statului a acuzat-o într-un interviu televizat de „minimă lipsă de eleganţă“, pentru că nu l-a sunat să-i comunice opinia sa. Atacul preşedintei SAR la adresa fiicei şefului statului s-a numărat printre argumentele care au stat la baza demisiei Elenei Băsescu din PDL. Ea a spus că nu vrea să pună partidul în situaţia de a alege între ea şi intelectuali.

Şi Organizaţia de Tineret a partidului a reafirmat sprijinul pentru candidatura fostei lor colege. Într-un comunicat semnat de preşedinta Monica Iacob-Ridzi, tinerii PDL spun despre candidatura Elenei Băsescu: „Pentru organizaţia noastră, acest gest este, în acelaşi timp, şi un câştig, pentru că suntem convinşi că va reuşi să devină europarlamentar, iar după aceea se va întoarce în organizaţie mai puternică decât niciodată şi mult mai dificil de contestat. Candidatura ei demonstrează putere de decizie, viziune politică şi voinţă. Mai mult, credem în capacitatea ei de a performa în cariera politică“.

Dezbaterea constitutionala

O dezbatere importanta si pierduta in sictirul stirilor cotidiene, inclusiv de catre mine. Dar planuiesc sa ma intorc:D, asa ca postez materiale pregatitoare:

Presidents with Prime-Ministers - Do direct elections matter?

"That institutions matter is by now a rather well-rehearsed mantra among social scientists. Just how much, when, and what types of institutions matter, however, is much less clear. This book investigates the consequences of one particular institutional choice—the selection mechanism
of a president in parliamentary systems. Discussions on the advantages and consequences of holding a direct popular election versus an indirect selection to choose the head of state are rare within the existing literature. Despite this, researchers blindly accept certain assumptions about direct presidential elections. A common argument is that direct elections enhance presidents’ legitimacy thereby increasing their activism and encouraging authoritarian tendencies. Another popular assumption is that direct presidential elections are more heavily contested and partisan, leading to polarization and divisiveness among political elites an within the electorate. Many scholars assume the validity of these theories without providing much empirical support. This book challenges the conventional wisdom by demonstrating that the mode of presidential selection has no significant effect on how a parliamentary regime functions.
The book demonstrates that compared to indirect selection methods, direct elections do not yield more active and contentious presidents, do not polarize political elites or society, and do not remedy political apathy. Rather, presidential activism in both “semi-presidential” and “pure parliamentary” systems is shaped by political opportunity framework—the institutional strength and partisan composition of both parliament and government; and the nature of presidential elections depend on the incentives and choices of political parties."

TRU

Din Catavencu:

6 februarie, 2006 - "Băsescu devine astfel primul preşedinte care îşi pune problema echilibrului general al lumii româneşti. (...) Odată cu Traian Băsescu şi cu pragmatismul lui coerent începe, ezitant dar sincer, opera de reconstituire a dreptului public.";

Economie

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, sustine ca, in aceasta primavara, creditarea se va debloca, dar atrage atentia ca daca Romania ar fi avut acelasi ritm de crestere a creditarii ca in anii anteriori, fara sa resimta efectele crizei financiare, "ne-am fi inglodit in datorii" in cel mult doi ani.

Paradoxal, aceasta criza economica poate avea si efecte pozitive pentru Romania. Daca nu venea criza si continuam sa beneficiem de credite asa cum s-a intamplat in ultimii ani, probabil ca in decurs de un an sau doi ne-am fi inglodat in datorii", a spus Isarescu.
Pe de alta parte, el a mentionat ca Romania "sta inca sub spectrul franarii mult prea brutale a creditarii", care se va debloca in aceasta primavara.

"Nu reprosez nimic bancilor, cred ca se vor reaseza repede, asta insemnand ca in aceasta primavara vor reporni creditarea", a mai spus Isarescu, potrivit NewsIn.
El a precizat, insa, ca Romania are nevoie de echilibru "in abordarea tuturor problemelor legate de criza economico-financiara" si, totodata, a cerut pastrarea optimismului ca Romania va inregistra anul acesta o cresterere economica intre 1 si 2%.

Deprecierea leului era inevitabila dupa doi ani in care productivitatea s-a deteriorat puternic, iar competitivitatea acumulata anterior a fost erodata complet, sustine Mugur Isarescu, care a spus ca "trebuie sa fim multumiti" ca, in prezent, cursul de schimb nu a urcat mai mult.

"In ultimii doi ani, am asistat la o deteriorare puternica de productivitate si la erodarea in totalitate a rezervei de competitivitate acumulata anterior, devenind inevitabila cresterea cursului de schimb. Trebuie sa fim multumiti ca acum leul nu s-a depreciat mai mult, la noi variatia cursului nedepasind plus-minus 25%, in timp ce in alte tari din zona noastra variatia a fost de plus-minus 40%", a precizat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR).
Pe de alta parte, Isarescu a admis ca BNR nu a avut informatiile necesare pentru a contracara tendinta pietii "de a se indrepta spre investitii mai putin productive, ca terenuri si locuinte, tendinta remarcata din 2002-2003 incoace".

"S-a schimbat mesajul public, toata lumea a vrut mai mult consum, retail-ul a adus mai mult profit", a adaugat Isarescu.

El a mentionat cursul de schimb ca un canal prin care efectele crizei financiare ar putea afecta Romania, alaturi de canalul comercial, 25-30% din PIB-ul Romaniei fiind realizat de exporturi, care acum au cazut prin disparitia pietelor, si canalul financiar, in conditiile in care finantarea externa a fost brutal limitata.

Revista Presei

Politic
1. Lista PDL pentru PE probabilă: Monica Macovei, Theodor Stolojan, Cristian Preda, Marian Jean Marinescu, Traian Ungureanu, Alina Mungiu-Pippidi, Rareş Niculescu, Iosif Matula, Elena Băsescu, Andreea Vass. (Cotidianul). C: A M-P orchestreaza un lobby serios in presa "intelectuala" internationala (IHT, Economist) pro-Basescu, si se pare ca va continua cu un grup de shock pe aceeasi reteta in Parlamentul European.
2. Decizia premierului Emil Boc de a desfiinţa Cancelaria o transformă pe şefa Secretariatului General al Guvernului într-un superministru cu 800 de angajaţi în subordine şi cu foarte mulţi bani pe mână.Desfiinţarea Cancelariei primului-ministru a dus la creşterea atribuţiilor, dar şi a puterii Secretariatului General al Guvernului (SGG). În acest fel s-a stabilit că Daniela Andreescu are în subordine toate fondurile Executivului şi ale agenţiilor guvernamentale întrucât SGG este acum ordonator principal de credite pentru întregul aparat de lucru al Executivului, dar şi al mai multor autorităţi. Astfel, prin desfiinţarea Cancelariei au ajuns pe mâna Danielei Andreescu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Agenţia Naţională de Resurse Minerale, Agenţia Română de Investiţii Străine, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Agenţia de Compensare pentru Achiziţii de Tehnică Specială, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, Agenţia Naţională Antidoping, Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor. (Cotidianul). C: Dna Andreescu este menajera Elenei Udrea; restructurarile sunt bun prilej de epurare si eventual schimbare de politici.

Economic
1. Rata somajului in Romania, care este in prezent de 5,1%, ar putea atinge 5,4% la sfarsitul lunii martie. Seful statului a explicat ca, daca la sfarsitul lui 2008 rata somajului a fost de 4,7-4,8%, in acest moment s-a atins cifra de 5,1%, iar pana la sfarsitul lunii se va ajunge la 5,4%. (HotNews)
2. Economia Romaniei s-ar putea contracta cu 3% in acest an, pe fondul incetinirii creditarii, arata un raport J.P. Morgan citat de NewsIn. Analistii bancii mai arata ca potrivit unui scenariu pesimist, rata creditelor neperformante in portofoliile bancilor romanesti ar putea ajunge la 15-20%, de la sub 3% la finalul anului trecut. (HotNews)

Crezul Corului Ingerilor

Dupa esecul cu Emil Constantinescu, Liiceanu s-a retras din prim-planul vietii publice, revenind abia inaintea alegerilor din 2004, cand l-a sustinut pe Traian Basescu la alegerile prezidentiale. Desi nu se poate spune ca, la acel moment, increderea sa in Basescu era foarte mare, exista indicii ca Liiceanu a intuit ca Basescu are sanse sa devina un mare lider politic. Iata ce declara intr-una din conferintele tinute imediat dupa prezidentialele castigate, in 2004, de Basescu: "'Zodia Spanului' e zodia tiraniei incipiente care are la origine actul cathartic intrerupt al revolutiei din decembrie si un Harap Alb redus la tacere. E zodia in care l'uomo virtuoso machiavelic stie, dar nu poate face nimic intr-un context preponderent de orbire. Insa, potrivit scenariului lui Machiavelli, vine momentul cand coruptia devine extrema, cand ea sare in ochii tuturor, cand toata lumea afla ca Spanul e Spanul si nu Harap Alb. In momentul acela, un popor trebuie sa aiba o sansa nemaipomenita pentru a gasi un Harap Alb in viata, 'un cetatean virtuoso' care sa intrupeze scenariul machiavelic al binelui ce compune cu raul fara sa se lase corupt de el. Acel cetatean va fi constrans, spune Machiavelli, ca in situatia extrema creata sa aplice remediul brutal al unei (noi) revolutii". (Liiceanu, Despre minciuna, Humanitas, 2006) Al unei revolutii portocalii, am putea adauga, fara sa exageram.Asa cum Platon a incercat sa-si intrupeze utopia din dialogul Republica, facand apel la serviciile tiranului Dionysos din Syracuza, tot asa Liiceanu vede in Basescu o unealta pentru a desavarsi componenta politica si sociala a sistemului sau filosofic.

Arthur Suciu
Harap Alb sau tiranul peratolog
Publicat în Ziarul financiar la 22 Iunie 2007