BNR@work

Guvernatorul BNR a prezentat un calendar al accesării banilor din împrumutul extern, apreciind că România ar putea rămâne şi în acest an pe zona de creştere economică pozitivă.

În urma acordului de împrumut cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, România va trage în acest an 11,8 miliarde de euro, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Anul viitor vor intra în ţară 7,1 miliarde de euro, iar în 2010 1,05 miliarde, a spus Isărescu, menţionând că acesta este un potenţial la nivel de angajamente şi nu include investiţiile BERD. "Iniţial, acest program era gândit pe un an, 8,5 miliarde de la FMI, 2,5 miliarde de la CE şi 500 de milioane de la Banca Mondială. Sumele de la BERD le aproximăm că ar putea fi de 0,3 miliarde de euro.

În total, 11,8 miliarde pentru 2009. Astfel, estimările făcute pentru acest an privind golul de finanţare se adeveresc, inclusiv cele de la experţii noştri", a mai spus Isărescu.

****
Cursul de schimb este la un nivel sustenabil, mai ales pentru perioada actuală, ţinând cont şi de corecţia deficitului de cont curent, "mai rapidă decât ne aşteptam", a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu."Nu este nevoie de deprecieri suplimentare. Cursul de schimb se află la un nivel sustenabil pentru perioada actuală", a răspuns guvernatorul, întrebat care va fi evoluţia cursului de schimb după încheierea acordului cu FMI.Leul s-a apreciat şi joi în raport cu euro, pentru a patra şedinţă consecutivă, iar Banca Naţională a României (BNR) a anunţat un curs de referinţă de 4,2723 lei/euro, cu 1,15 bani sub paritatea de miercuri, investitorii fiind în continuare influenţaţi de acordul României cu FMI.Chiar şi analiştii extern exclud o depreciere de substanţă a monedei, dat fiind făptul că FMI a arătat că este de acord cu politica BNR.

Citi estimează că rata de schimb leu/euro se va menţine în intervalul 4,2-4,3 lei/euro pentru tot restul anului, economiştii anticipând continuarea politicii BNR de intervenţie pe piaţa valutară pentru reducerea volatilităţii excesive.

****
Rezervele minime vor fi reduse treptat, şi nu prin scăderea procentului, ci prin scoaterea din baza de calcul a acestora a împrumuturilor pe termen lung.

Banca Naţională a României va reduce treptat, "extrem de gradual", rezervele minime obligatorii (RMO) şi ar putea exclude din baza de calcul a acestora finanţările pe termen îndelungat, a declarat joi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.Guvernatorul a precizat însă că în nici un caz RMO la valută nu vor fi reduse de la 40 la 20%, întrucât nici economia nu poate să-i absoarbă, această operaţiune urmând să fie efectuată "extrem de gradual". Reducerea se va face de fapt printr-o schimbare a modului de calcul al acestor rezerve. "Se va începe o intrare în baze europene a bazei de calcul a RMO.

(...) Este înţelept să excludem din compoziţia bazei de calcul finanţările pe termen îndelungat. Va ajuta creditarea pentru că se va reduce disconfortul băncilor de a avea finanţări pe termen scurt", a adăugat Isărescu.Guvernatorul a precizat că, chiar şi în varianta în care RMO sunt menţinute la 40%, numai prin măsura de excludere a finanţărilor pe termen lung din baza de calcul, suma de 12 miliarde de euro care se află la BNR se poate diminua pentru că se aplică unor pasive mai puţine. Momentan, băncile comerciale sunt obligate să constituie rezerve minime obligatorii la banca centrală reprezentând 40% din depozitele în valută şi la 18% din cele în lei. În momentul în care aveau loc la Bucureşti discuţiile cu FMI, mai mulţi oficiali români au spus că pachetul de finanţare extern va permite băncii centrale să mai disponibilizeze către bănci o parte din sumele constituite în RMO, bani pe care băncile să îi folosească pentru acordarea de credite.